• Fructele şi legumele conţin cele mai multe vitamineminerale, fitonutrienţi şi unele conţin şi fibre (de preferat să predomine legumele, care alcalinizează organismul şi îl protejează de multe toxine rezultate din alte alimente)
  • cerealele simple conţin fibre şi sunt o bună sursă de energie
  • gama nuci-alune-seminţe (neprăjite, nesărate), pentru că sunt o bună sursă de macronutrienţi vegetali de bună calitate
  • ciupercile sunt o bună sursă de proteină vegetală, în special pentru cei vegetarieni sau care ţin post
  • condimentele şi mirodeniile naturale sunt protectori excepţionali ai organismului şi se recomandă utilizarea lor oricât permite gustul personal (atenţie la cele iuţi – piper, ardei iute, boia iute, hrean, ghimbir – care nu vor fi utilizate de persoanele cu gastrită, ulcer, hemoroizi, intervenţii chirurgicale sau alte plăgi în zona tubului digestiv sau chiar ORL)
  • carnea se va consuma cu următoarele precizări: sursă cât mai naturală, o singură porţie de 100 grame pe zi, întotdeauna combinată cu o salată bogată şi divers colorată de crudităţi, nu cu cartofi, orez sau paste; se preferă peştele, apoi pasărea, apoi, mai rar, carnea roşie

Dintre lactate se preferă iaurturile şi brânzeturile simple, albe (telemea, caş, urdă, brânză de vaci, de capră etc.). Nu sunt recomandate cele topite, procesate sau cu mucegai, care conţin toxine ce pot dăuna sănătăţii.

De asemene oul , care este un aliment complet şi complex , poate fi utilizat zilnic fără probleme, indiferent de forma în care este gătit; conţine proteină de bună calitate, grăsimi de bună calitate, vitamine şi minerale importante.

Consumul de grăsimi saturate de origine animală (unt, smântână, slănină, untură) este permis dar cu două condiţii: să fie din sursă naturală şi în cantităţi moderate sau reduse. Iar grăsimile vegetale, acestea sunt absolut necesare organismului şi vor fi utilizate: avocado, ulei de măsline, alte uleiuri presate la rece (cocos, palmier, nucă, porumb etc.).

Foarte important este şi uleiul de peşte bogat în Omega 3; de obicei, nu găsim surse corecte în alimentaţie, de aceea recomand suplimentarea cu acest ulei în cantităţi mari (minimum 1-2 grame de EPA + DHA pe zi), dintr-o sursă de bună calitate (adică peşte gras, sălbatic, pescuit în ape adânci, reci şi curate şi bine purificat de mercur, alte metale grele şi alte reziduuri şi poluanţi).

Grupele de alimente interzise, valabile pentru oricine, în mod special pentru pacientul oncologic, sunt: produsele care conţin îndulcitori artificiali (zahăr, zaharină, aspartam, majoritatea poliolilor), inclusiv prăjituri făcute în casă, cele care conţin făină albă, respectiv gluten concentrat (pâine albă, paste albe, patiserie de orice fel), grăsimi procesate (margarină, brânzeturi topite, fast-food, chips, snaks etc.), aditivi alimentari – conservanţi, coloranţi, potenţiatori de gust şi arome artificiale (mezeluri şi orice preparat de carne din comerţ, orice suc din comerţ, diverse alimente ambalate), oţet de orice fel.

Din punctul de vedere al ritmului meselor, alimentaţia corectă se face prin gustari , adică un singur fel de mâncare la o masă, la distanţă de aproximativ 3 ore între ele. Rezultă un minimum de 5-6 gustări pe zi, dar pot fi şi mai multe, fără niciun risc de a ne îngrăşa, dacă ceea ce mâncăm are compoziţia corectă şi cantitatea nu este prea mare – adică să ne ridicăm de la masă atunci când simţim că încă ar mai încăpea ceva…

Pacientul oncologic cu alimentare dificilă, cu patologie în sfera digestivă, iradiere în zona ORL, scădere marcată a poftei de mâncare, purtător de sondă de alimentare gastrică sau chiar alimentare parenterală: mesele vor fi chiar mai dese, la 2 ore distanţă între ele, iar pentru cei care se alimentează prin sondă gastrică, nu se va depăşi un volum de 200 ml la o administrare, pentru a nu provoca reflux.

Din punctul de vedere al compoziţiei, mesele trebuie să conţină TOŢI nutrienţii de bază, macro (proteine, grăsimi, carbohidraţi) şi micro (vitamine, minerale, fitonutrienţi, fibre), de calitate cât mai bună, din sursă naturală, preparate corect. Pentru alimentarea pe sondă se vor pasa şi combina cu lichid pentru o consistenţă cât mai fluidă, apoi se va curăţa sonda cât mai bine. Pentru nutriţia parenterală se vor utiliza produse special concepute în acest scop, conform indicaţiilor producătorului şi personalului medical.

Gătitul (procesarea termică a alimentelor) este preferat în ordinea următoare: la abur sau în vase de gătit inteligente, fiert, cuptor. Pentru pregătirea termică la grătar, fac următoarele precizări: se va întoarce alimentul pus pe grătar cât de des posibil, pentru a nu se produce urme maronii sau negre de arsură, iar preparatul respectiv se va ţine la gătit cât mai puţin posibil (de exemplu, carnea se va scoate imediat ce nu mai este în sânge).

Prăjirea trebuie utilizată mai rar şi numai în următoarele condiţii: tigaie ceramică sau aliaje speciale (nu teflon), ulei cu punct de fierbere ridicat (ulei de cocos), uleiul se va arunca după o singură utilizare, nu se va căli ceapă până la rumenire, nu se va adăuga făină în acest tip de procesare termică (de exemplu, rântaş şi alte sosuri de acest gen).

NU UITATI este  important să se consulte în permanenţă sau la nevoie medicii specialişti care se ocupă de patologiile asociate  cancerului- cardiolog, endocrinolog, diabetolog, gastroenterolog etc. Totodată,este necesara consilierea  psihologica, care ar face bine oricărei persoane în condiţiile de stres exagerat din zilele noastre, dar care este obligatorie pentru orice pacient oncologic.

Sursa: Interviu cu Dr. Amedeo Grigorean – nutritionist