Ce avantaje am?

Studiile clinice pot veni în ajutorul pacienților care nu se mai pot trata cu medicamentele care deja sunt în farmacie și pot ajută că viitorii pacienți să aibă tratamente mai bune. Aceștia pot găsi un tratament nou cu care să le vindece sau să li se amelioreze boala pe care o au.

Aceste tratamente pot ajută la progresul lumii.

Tratamentele noi sunt gratuite și se poate beneficia de ele chiar și în lipsa asigurării medicale obișnuite. În plus și toate consultațiile și investigațiile într-un studiu clinic cu medicamente noi sunt gratuite.

Cine poate participa la studii clinice și de ce?

Unele persoane participă la studiile clinice deoarece niciunul din tratamentele deja aflate pe piață nu îi mai ajută, sau au parte de reacții adverse pe care nu le mai pot suporta. Studiile clinice oferă o altă șansă când medicamentele din farmacii nu mai sunt o soluție. Alte persoane pot participa în studiu deoarece își doresc să ajute medicina să se dezvolte.

Toate studiile clinice au reguli referitoare la cine poate participa în studiul respective. Acestea se numesc criterii de eligibilitate (sau criterii de includere/excludere în studiu). Aceste criterii se pot referi la vârsta, sexul, tipul sau etapă unei boli, tratamente anterioare sau alte condiții medicale. Acestea ajută la reducerea diferențelor prea mari care pot apărea în rezultatele studiului. De asemenea, criteriile de eligibilitate ajută că la finalul studiului să se obţină o concluzie cât mai corectă legată de eficientă și siguranță medicamentului care este verificat. Așadar, nu toată lumea care aplică să participe într-un studiu este acceptată.

Este important și obligatoriu să se testeze medicamentele pe oamenii care au nevoie de ele.

Și este la fel de important, că studiul să se realizeze pe mai multe persoane, deoarece oamenii sunt diferiți și pot răspunde diferit la tratament.

Ce este bine să știm în plus despre un studiu clinic?

Confidențialitatea este o parte foarte importantă a unui studiu clinic și vă asigură că informațiile dumneavoastră personale (nume și cod numeric personal) pot fi văzute doar de către personalul medical din centrul medical unde mergeți (în locul în care pacienții participă în proiect) și de către autoritățile de stat care controlează și aprobă aceste proiecte.

Restul informațiilor medicale ale fiecărui pacient în parte (cum ar fi rezultate de analize, radiografii, tomografii etc) sunt știute doar de către fiecare pacient în parte, de personalul medical al centrului medical, de autoritățile de stat și, în plus, de cei care fac, care realizează studiul. Rezultatele unui studiu vor fi prezentate într-un mod general, fără a se spune niciodată numele pacienților.

Medicamentele din studiile clinice au aceeași formă că și medicamentele pe care vi le recomandă medicul în mod obișnuit – tablete, soluții, injecții etc. Pentru unele medicamente care deja sunt în farmacii, cercetătorii caută moduri de administrare mai simple și mai ușoare – de exemplu, dacă un medicament există doar injectabil, se caută să se poată administra și tablete. O mențiune importantă: anumite studii clinice se fac „în ambulatoriu”, ceea ce înseamnă că participanții nu rămân în spital peste noapte. Unele studii sunt „cu spitalizare”, însemnând că participanții vor petrece minimum o noapte în spital sau la centrul de studiu clinic. Întreabă echipa de cercetare despre ceea ce presupune studiul.

Care sunt diferitele tipuri de cercetare clinică?

Multe persoane cred că toate studiile clinice testează noi medicamente sau dispozitive medicale. Acest lucru nu este adevărat. Unele studii nu presupun testarea medicamentelor iar tratamentul obișnuit al persoanei care intră în studiu nu trebuie neapărat să fie schimbat. Este nevoie și de voluntari sănătoși pentru a compara rezultatele lor cu ale pacienților/voluntarilor a căror afecțiune este studiată.

Câteva exemple de alte tipuri de cercetări sunt următoarele:

  • Un studiu genetic ce implică teste de sânge, dar în care nu se schimbă medicația.
  • Un studiu al istoricului familial în care se discută cu membrii familiei pentru a află informații despre nevoile medicale și istoricul medical al persoanelor implicate.

În funcție de ceea ce studiază cercetătorii sunt folosite mai multe tipuri de cercetare clinică. Mai jos sunt descrise câteva dintre aceste tipuri.

Cercetarea tratamentului –presupune că se intervine prin medicamente, psihoterapie, dispozitive noi sau chiar prin chirurgie sau prin radioterapie.

Cercetarea pentru prevenire – se caută noi moduri pentru a preveni anumite boli să apară sau să revină. Astfel de cercetări pot implică medicamente, vitamine, vaccinuri, sau schimbări ale stilului de viață.

Cercetările pentru diagnostic – se referă la modalități mai bune pentru a descoperi o anumită boală, de multe ori știută doar partial.

Cercetarea de screening – dorește să găsească cele mai bune moduri de a depista boli.

Cercetările de calitate a vieții – explorează moduri de a îmbunătăți viața indivizilor cu boli cronice.

Studiile genetice – caută să îmbunătățească modul de identificare și înțelegere a felului în care genele pot avea legătură cu bolile.

Cercetări epidemiologice – sunt efectuate pentru a identifica tipare, cauze și moduri de a controla bolile în diverse grupuri de oameni.

Ce se întâmplă cu medicamentele care nu trec de studiile clinice?

Dintre medicamentele care sunt supuse cercetărilor pe animale (cercetări preclinice) unele medicamente nu ajung să fie folosite pentru oameni și evaluate de către Comisia Națională de Etică (CNBDM) și de către Agenția Medicamentului (ANMDM). Cercetătorii folosesc întâi toate informațiile obținute prin testele pe animale.

Aflați și înțelegeți mai multe despre dezvoltarea medicamentelor.

Aflați și înțelegeți mai multe despre bazele participării în studiile clinice, citiți despre experiențele voluntarilor ce au participat deja în studii clinice (și vedeți explicațiile cercetătorilor)

  • Dezvoltarea de noi tratamente sau medicamente
  • Identificarea cauzei bolii
  • Studierea tendințelor
  • Evaluarea modului prin care genetică poate fi legată de o anumită boală.

Newsletter:

Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri referitoare la studiile clinice si progresul medicinei:

Testimoniale

Mă numesc  C.D și în decembrie 2016 am început să răgușesc și să-mi pierd vocea( disfonie). Timp de trei luni am făcut diverse controale la O.R.L și mi s-a spus că am corzile suprasolicitate și reflux laringofaringian. La insistențele mele am făcut o radiografie pulmonară si un computer tomograf pentru torace. Rezultatul la C.T a fost: proces expansiv pulmonar stâng postero-inferior, cu caractere de malignitate, adenopatii hilare pulmonare stângi și determinări secundare pulmonare bilaterale. Citiţi mai departe…

Partenerii Noștri: