Continuăm seria articolelor cu investigatii medicale ce ajută la corecta diagnosticare a bolilor inflamatorii intestinale. În acest articol veti regăsi câteva sfaturi pentru colonoscopie, dar și tipuri de investigatii de imagistică ce vă pot fi recomandate de către medicul dumneavoastră.

Dacă urmează să faceți o colonoscopie, următoarele sfaturi pot fi utile:

-asigurați-vă că medicul dumneavoastră știe despre toate medicamentele pe care le administrați (inclusiv cele pe baza de plante, suplimente alimentare, vitamine, etc.). De asemenea este important să se cunoască dacă nu suferiți de o boală renală, de insuficientă cardiacă sau alergii (inclusiv alergie la latex).

-dacă administrați un anticoagulant (cum este acenocumarol) este posibil ca medicul să va recomande să îl întrerupeți câteva zile înaintea procedurii din cauza riscului de sângerare

-dacă administrați fier oral este posibil ca medicul să va recomande sa îl întrerupeți cu câteva zile înainte de procedură deoarece acesta inchide mult la culoare intestinul și este posibil ca medicul să nu poată observa suprafața lui

-câteva zile înainte de procedură nu mai administrați medicamente antidiareice cum este loperamidul

-câteva zile înainte de colonoscopie este posibil ca medicul să vă indice să nu mâncați carne roșie sau mâncăruri care conțin fibre (fructe, legume, semințe, etc.) deoarece acestea vor rămâne mai mult timp în intestin față de alte mâncăruri

-trebuie să vă opriți din mâncat atunci când va recomandă medicul dumneavoastră

-În ziua premergătoare procedurii trebuie să consumăți numai lichide limpezi (supe, sucuri, etc.)

-cu cât veți consuma mai multe lichide cu atât mai ușoară va fi pregătirea pentru colonoscopie. Ar trebui să beți măcar un pahar cu apă în fiecare ora atât timp cât medicația își face efectul. Apa nu doar că previne deshidratarea dar joacă și un rol important în procesul de curățare a colonului

-sunt persoane cărora le displace gustul medicației de pregătire a colonoscopiei. Sugestii pentru a vă face pregătirea mai agreabilă includ administrarea medicației cu un păi pe care să îl plasați la baza limbii, răcirea preparatului la frigider sau amestecarea cu o băutură cu gust plăcut. Poate fi o idee bună să aveți și apă la îndemână pe care să o beți după fiecare pahar de medicație de pregătire.

-odată ce ați început administrarea de laxative, este indicat să aveți o toaletă la îndemână deoarece va trebui să faceți mai multe drumuri la baie din momentul în care pregătirea începe să își facă efectul. Puteți să aplicați local un unguent protector cu zinc sau alt ingredient calmant pentru a preveni iritarea zonei respective. Este posibil să experimentați și crampe. Acest lucru se întâmplă frecvent și nu este anormal.

-în timpul colonoscopiei, vi se va introduce aer în colon pentru a permite medicului să observe mai bine zonele examinate. Dacă rămâne aer în interior după terminarea procedurii, este posibil să va confruntați cu balonare și crampe. Pentru a ameliora acest discomfort încercați să mergeți, să consumați băuturi călduțe cum este ceaiul de mentă sau să administrați un medicament împotriva durerilor. Este indicat să evitați ibuprofenul, aspirina sau diclofenacul. Acestea se numesc și antiinflamatoare nesteroidiene și există unele studii care indică că acestea ar putea fi implicate în declanșarea puseului în bolile inflamatorii intestinale. Paracetamolul poate reprezenta o varianta mai sigură. În orice situație este bine să vă sfătuiți cu medicul dumneavoastră curant înainte de administrarea oricărui medicament.

V-ar putea interesa si prima parte a articolului Investigații comune în bolile inflamatorii intestinale (part 1).

Sigmoidoscopia (sau proctosigmoidoscopia)

Sigmoidoscopia este similară cu colonoscopia dar examinarea se va face numai la nivelul rectului și a colonului sigmoid. Sigmoidoscopia este utilizată în mod special pentru examinare atunci când boala inflamatorie este limitată la partea stânga a colonului.

Pentru a permite medicului examinarea corespunzătoare va fi necesar ca segmentul de colon implicat în procedură să fie golit de materii fecale. Uneori se indică administrarea unei clisme. Dacă medicul dumneavoastra se decide pentru această variantă, puteți mânca și bea normal până în momentul administrării clismei după care nu vi se va mai permite să consumați decât lichide limpezi până la efectuarea procedurii.

Această procedura durează puțin (10-20 de minute) și este efectuată de obicei fără sedare. În timpul sigmoidoscopiei se pot preleva biopsii sau se pot îndepărta polipi de mici dimensiuni.

Enteroscopia cu balon simplu sau dublu

Această formă de examinare implică utilizarea unui endoscop special, dotat cu unul sau două baloane la capăt. Prin umflarea și dezumflarea alternativă a acestora endoscopul poate fi deplasat în interiorul intestinului subțire. Acesta poate fi introdus pe gură sau mai rar prin anus și poate fi utilizat pentru prelevare de biopsii, îndepărtare de polipi și pentru dilatarea stenozelor. Deoarece procedura durează mai mult timp, în general se recomandă efectuarea ei sub anestezie generală sau sedare profundă.

V-ar putea interesa si a doua parte a articolului Investigații comune în bolile inflamatorii intestinale (part 2).

Endoscopia cu ajutorul capsulei

Pentru această investigație veți fi rugat să înghițiți o capsulă de mărimea unei tablete de vitamine. Acest lucru se va întâmplă de obieci după o noapte în care nu veți cosuma niciun aliment. Capsulă video conține o camera care va surprinde o serie de imagini de-a lungul tractului gastrointestinal. Aceste imagini sunt transmise către un sistem de înregistrare. Capsulă se va elimina ca atare în urma mișcărilor intestinale. Nu se pot preleva biopsii cu ajutoul capsulei și nu se va indica utilizarea ei la persoane care au stenoze sau obstrucții deoarece aceasta se poate bloca în locul respectiv. Această procedura se indică atunci când se suspectează o boală inflamatorie intestinală dar la colonoscopie nu s-a identificat nimic.

Informează-te despre noile tratamente disponibile pentru colita ulcerativă și boala Crohn.

Raze X și alte teste de imagistică

Razele X sunt un tip de radiații care sunt absorbite diferit de anumite părți ale corpului și în felul acesta pot forma o imagine pe un tip special de film. Părțile dense din corp (oasele de exemplu) permit foarte greu trecerea razelor X și vor apărea ca zone albe bine delimitate pe film. Structurile moi (de exemplu inima și plămânii) vor apărea ca zone mai închise.

Razele X și alte metode similare de imagistică utilizate în bolile inflamatorii intestinale pot avea atât beneficii cât și riscuri de exemplu expunerea la radiații, calitatea imaginii sau nevoia de anestezie.

Razele X abdominale

Razele X abdominale nu arată atât de multe detalii la nivelul sistemului digestiv ca și alte tehnici de imagistică (vedeți mai jos). Totuși, pot fi utilizate în caz de urgență pentru a dignostica obstrucția intestinală, perforația, colonul megatoxic (dilatare a colonului ce poate cauza perforația).

V-ar putea interesa si partea a treia a articolului Investigații comune în bolile inflamatorii intestinale (part 3).

Investigațiile cu bariu

Bariu este o substanță albă, nedăunatoare care nu se absoarbe de către organism dar formează în schimb un înveliș temporar la interiorul intestinului. Cum razele X nu pot trece prin bariu, acesta este utilizat pentru a oferi o imagine mai clară a conturului intestinal pe imaginile obținute cu raze X. Bariul este introdus în moduri diferite în funcție de segmentul intestinal care urmează a fi analizat. Pentru tractul digestiv superior, veți fi rugat să înghițiți bariu.

Pentru examenul intestinului subțire, veți administra bariu tot pe gură și veți fi rugat să luați și un laxativ în ziua de dinaintea testării. De asemenea, veți fi rugat să nu mâncați pe timpul nopții. Pentru colon, se va folosi o clismă care va face că bariul să ajungă în zona ce urmează a fi examinată. Aceste investigații cu bariu se fac din ce în ce mai rar, locul lor fiind luat de CT și RMN. Acestea din urmă au avantajul că oferă mai multe informații, putând fi observate fistule și abcese dacă există.

Razele X pulmonare

Tratamentele biologice pot crește riscul de infecții, cum este tuberculoza. Înainte de a iniția tratamentul biologic va trebui să vi se facă o radiografie pulmonară pentru a exclude o tuberculoză care ar putea fi înrăutățită sub tratament. Pe timpul tratamentului cu biologice persoanele care călătoresc în țări unde această boală este endemică ar trebui să își facă o radiografie pulmonară după întoarcerea acasă.

Testul DEXA

Scannerele DEXA utilizează doze scăzute de radiații pentru a măsura densitatea osoasă. Acesta este un test nedureros care durează aproximativ 20 de minute. DEXA poate arăta dacă oasele s-au subțiat sau au devenit mai fragile decât în mod normal, boală care se numește osteoporoză. Persoanele cu boli inflamatorii intestinale au un risc crescut de osteoporoză, în mod special dacă urmează tratament cu corticosteroizi sau dacă nu au suficient calciu în organism. Testul DEXA trebuie făcut anual la persoanele care administrează cortizon pe termen lung.

V-ar putea interesa și Campania noastră de informare despre colita ulcerativă și boala Crohn.